Întrebări și răspunsuri

(Actualizat la data de 03.03.2016)

Ce tip de programe poate finanţa sau după caz, cofinanţa MMFPSPV?

În conformitate cu prevederile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, MMFPSPV prin ANPD poate finanţa sau, după caz, cofinanţa programe de interes naţional.

Cum se aprobă Metodologia de selectare şi finanţare a programelor de interes naţional?

Metodologia de selectare şi finanţare a programelor de interes naţional se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Cum este asigurată finanţarea sau, după caz, cofinanţarea programelor de interes naţional?

În conformitate cu prevederile art. 97 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, finanţarea sau, după caz, cofinanţarea programelor de interes naţional se asigură din următoarele surse:

a) bugetul de stat;

b) fonduri externe rambursabile şi nerambursabile;

c) donaţii, sponsorizări şi alte surse, în condiţiile legii.

Care este modalitatea de finanţare a proiectelor?

MMFPSPV prin ANPD poate finanţa proiecte din cadrul programelor de interes naţional ce urmează să fie realizate, pe bază de convenţie, în colaborare cu ministere, cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi cu alte autorităţi sau instituţii publice şi organisme private autorizate, potrivit legii.

Care sunt tipurile de proiecte pe care le poate finanţa MMFPSPV?

În conformitate cu prevederile art. 99 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, MMFPSPV, prin ANPD finanţează proiecte proprii, proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, precum şi proiecte ale unităţilor protejate autorizate.

Unde se depune cererea pentru plata prestațiilor sociale?

Cererea pentru plata prestațiilor sociale se depune și se înregistrează la autoritatea administrației publice locale competente în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap.

Care este valoarea indemnizației pe care o primește adultul cu handicap vizual grav pentru plata insoțitorului?

În acest caz se acordă o indemnizație echivalentă cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2016, salariul de bază pentru funcția de asistent social debutant cu studii medii cu care se asimilează indemnizația însoțitorului adultului cu handicap vizual grav poate avea următoarele valori:

– 1313 lei brut, respectiv 969 lei net, dacă nu beneficiază de prevederile OUG nr. 27/2015 anterior lunii octombrie 2015;

– 1470 lei brut, respectiv 1079 lei net, dacă beneficiază de prevederile OUG nr. 27/2015 în perioada 1 iulie 2015 – 31 septembrie 2015.

Menționăm că procentul de majorare stabilit prin OUG nr. 27/2015 era de pana la 12%, autoritățile locale putând acorda orice valoare până la 12%.

Ce indemnizație lunară primește adultul cu handicap accentuat?

Indiferent de venituri, adultul cu handicap accentuat  beneficiază de o indemnizație lunară în cuantum de  193 lei, la care se adaugă bugetul personal complementar în cuantum de 79 lei. Valoarea totală este de 272 lei.

Familia sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav, accentuat sau mediu beneficiază de indemnizație lunară?

Aceștia nu beneficiază de indemnizație lunară ci doar de buget personal complementar lunar și numai pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere și întreținere.

Persoanele cu handicap care sunt arestate primesc în continuare indemnizația lunară?

Nu primesc această indemnizație pe perioada arestării. De asemenea nici cele reținute sau condamnate definitiv la o pedeapsă  privativă de libertate nu beneficiază pe perioada reținerii sau detenției.

Când începe și când încetează plata prestației sociale?

Plata prestației sociale începe cu luna următoare depunerii cererii și încetează cu luna următoare expirării  dreptului la prestația socială.

Ce indemnizație lunară primește adultul cu handicap grav?

Indiferent de venituri, adultul cu handicap grav beneficiază de o indemnizație lunară în cuantum de 234 lei, la care se adaugă bugetul personal complementar în cuantum de 106 lei. Valoarea totală este de 340 lei.

Ce indemnizație lunară primește adultul cu handicap mediu?

Beneficiază numai de buget personal complementar în cuantum de 39 lei.

Adulții cu handicap îngrijiți și protejați în centre rezidențiale publice beneficiază de indemnizație lunară și buget personal complementar lunar?

Nu beneficiază, cu excepția celor din centrele de tip respiro.

Cine asigură plata prestațiilor sociale?

Plata prestațiilor sociale se realizează prin direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.

Unde poate beneficia persoana cu handicap de servicii sociale?

Persoana cu handicap poate beneficia de servicii sociale acordate în centre de zi şi centre rezidenţiale de diferite tipuri, publice, public-private sau private.

Ce sunt centrele rezidenţiale?

Centrele rezidenţiale reprezintă locaţii în care serviciile sociale sunt acordate de personal calificat şi care dispun de infrastructură adecvată furnizării acestora. Centrele rezidenţiale sunt locaţii în care persoana cu handicap este găzduită cel puţin 24 de ore.

Cine înfiinţează centrele publice?

Centrele publice pentru persoane cu handicap se înfiinţează şi funcţionează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în structura direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, cu avizul şi sub îndrumarea metodologică a Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

Când este admisă o persoană în centru rezidenţial?

Admiterea unei persoane în centru rezidenţial se face în cazul în care acesteia nu i se pot asigura protecţia şi îngrijirea la domiciliu sau în cadrul altor servicii din comunitate.

Care sunt drepturile persoanelor cu handicap grav?

Persoanele cu handicap grav au urmatoarele drepturi:

– indemnizaţie lunară, indiferent de venituri;

– buget personal complementar, indiferent de venituri;

– asistent personal, în baza evaluării sociopsihomedicale. În cazul în care angajatorul nu poate asigura un asistent personal, persoana cu handicap poate opta pentru primirea lunară a unei indemnizaţii. Opţiunea se depune în scris, la sediul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de pe raza teritorială de domiciliu;

– gratuitate la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul;

– gratuitate la transportul interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii dus-întors pe an; beneficiază de aceste drepturi și următoarele persoane:

a) însoţitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezenţa acestora;

b) asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav.

– persoanele cu afecţiuni renale, care necesită hemodializă în alte localităţi decât în cele de domiciliu, au gratuitate şi peste numărul de călătorii prevăzut, în funcţie de recomandarea centrului de dializă;

– scutire de la impozitul pe veniturile din salarii şi indemnizaţii de natură salarială;

– scutire de impozitul pe clădire şi pe teren;

– scutire de la taxa asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataş şi motociclurilor adaptate handicapului;
– scutire de la taxa pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru activităţi economice şi viza anuală a acestora;

– scutire de la taxa hotelieră;

– scutire de la taxa de utilizare a drumurilor naţionale;

– asistenţă medicală gratuită, inclusiv medicamente gratuite, în limitele stabilite prin Contractul-cadru;

– dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu, în limitele stabilite prin Contractul-cadru;

– un bilet gratuit de tratament balnear pe an, pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist;

– gratuitate la bilete (inclusiv pentru însoţitor) pentru intrarea la spectacole, muzee, manifestări artistice şi sportive;

– subvenţionarea dobânzii pentru un credit în vederea achiziţionării unui autoturism şi pentru adaptarea locuinţei la nevoile individuale de acces (condiţiile fiind de a plăti ratele la scadenţă şi de a se încadra în maximum 10.000 de euro, respectiv maximum zece ani);

– protecţie juridică sub forma tutelei sau curatelei, în cazul persoanelor cu handicap care sunt în imposibilitatea de a-şi administra bunurile personale.

Care sunt drepturile persoanelor cu handicap accentuat?

Persoanele cu handicap accentuat au urmatoarele drepturi:

– indemnizaţie lunară, indiferent de venituri;

– buget personal complementar, indiferent de venituri;

– gratuitate la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul;

– gratuitate la transportul interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare  clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru şase călătorii dus-întors pe an calendaristic; Beneficiază de aceste prevederi şi însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezenţa acestora.

– scutire de la impozitul pe veniturile din salarii şi indemnizaţii de natură salarială;

– scutire de la impozitul pe clădire şi pe terenul aferent clădirii de domiciliu;

– scutire de la taxa asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataş şi motociclurilor adaptate handicapului;

– scutire de la taxa pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru activităţi economice şi viza anuală a acestora;

– scutire de la taxa hotelieră;

– scutire de la taxa de utilizare a drumurilor naţionale;

– asistenţă medicală gratuită, inclusiv medicamente gratuite, în limitele stabilite prin Contractul-cadru;
– dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu, în limitele stabilite prin Contractul-cadru;

– un bilet gratuit de tratament balnear pe an, pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist;

– gratuitate la bilete (inclusiv pentru însoţitor) pentru intrarea la spectacole, muzee, manifestări artistice şi sportive;

– protecţie juridică sub forma tutelei sau curatelei, în cazul persoanelor cu handicap care sunt în imposibilitatea de a-şi administra bunurile personale.

Cine beneficiază de scutire de la plata rovinietei?

Persoanele cu handicap, precum şi însoţitorii sau, după caz, asistenţii personali ai acestora, deţinători de autoturisme, beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale, prevăzut în Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Scutirea se aplică pentru un singur autoturism deţinut de fiecare din persoanele îndreptăţite.

Cum intră în posesia rovinietei o persoană cu handicap?

Persoanele cu handicap vor depune fie la primăriile din localitatea de domiciliu sau reşedinţă, fie la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv  ale sectoarelor municipiului Bucureşti, o cerere însoţită de următoarele documente în copie: documentul care atestă încadrarea în grad de handicap, actul de identitate, certificatul de înmatriculare sau cartea de identitate a autovehiculului.

Autovehiculele dotate cu cutie de viteze care poate funcţiona în regim automat sunt considerate maşini adaptate handicapului?

Nu, potrivit prevederilor Regiei Autonome “Registrul Auto Român” simpla existenţă a unei cutii de viteze automate nu constituie adaptare.

Cine beneficiază de scutire de taxa de primă înmatriculare?

Beneficiază de această scutire persoanele cu handicap grav sau accentuat care deţin autovehicule special modificate în scopul conducerii sau preluării şi transportării acestora.

În ce condiţii persoana cu handicap poate beneficia de scutire de la plata impozitului pe autoturism?

Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru autoturismele, motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora.

În ce condiţii o persoană cu handicap este scutită de la plata impozitului pe locuinţă?

Scutirea de la plata impozitului pe clădiri se aplică doar clădirii proprietate personală folosită ca domiciliu de persoanele cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentaților legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat și ai minorilor încadrați în gradul I de invaliditate cât şi terenului aferent.

În ce condiţii beneficiază de scutire pe veniturile salariale, persoanele cu handicap grav şi accentuat?

Potrivit prevederilor Codului Fiscal, persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază de scutire de la plata impozitului pe salariu, cu condiţia depunerii către angajator a unei cereri însoţită de copia certificatului de încadrare în grad de handicap.

În ce condiţii persoana cu handicap poate beneficia de scutire de la plata impozitului pe autoturism?

Nu se datorează impozitul pe mijloacele de transport pentru: mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav și accentuat, cele pentru transportul persoanelor cu handicap sau invaliditate, aflate în proprietatea sau coproprietatea reprezentanților legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat și ai minorilor încadrați în gradul I de invaliditate, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului.

Cine beneficiază de scutire de impozit pe veniturile din pensii?

Persoanele cu handicap grav sau accentuat în urma depunerii cererii şi documentaţiei la casa teritorială de pensii.

Care sunt persoanele care beneficiază de credit cu dobândă subvenţionată de către stat potrivit Legii 448/2006?

Persoanele adulte cu handicap grav sau accentuat pot beneficia de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, precum şi familia sau persoana care are în îngrijire cel puţin un copil cu handicap grav ori accentuat.

Pentru ce se acordă credit cu dobândă subvenţionată din bugetul de stat potrivit Legii 448/2006?

Pentru achiziţionarea unui singur autovehicul şi pentru adaptarea unei locuinţe conform nevoilor individuale de acces, cu condiţia plăţii la scadenţă a ratelor creditului.

Care este valoarea creditului şi perioada de rambursare?

Valoarea creditului să nu depăşească 10.000 de euro, iar returnarea creditului să nu depăşească 10 ani.

Cine beneficiază de gratuitate la transportul urban?

Beneficiază de gratuitate pe toate liniile de transport urban, cu mijloacele de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul, următoarele categorii de persoane:

– persoanele cu handicap grav şi accentuat;

– însoţitorii persoanele cu handicap grav, în prezenţa acestora;

– însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, în prezenţa acestora;

– însoţitorii adulţilor cu handicap auditiv şi mintal accentuat;

 – asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav.

Ce facilităţi la transportul interurban au persoanele cu handicap grav?

Beneficiază de gratuitatea transportului interurban la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii dus-întors pe an calendaristic, următoarele categorii de persoane:

  1. persoanele cu handicap grav ;
  2. însoţitorii persoanele cu handicap grav, în prezenţa acestora;
  3. asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav.

Ce facilităţi la transportul interurban au persoanele cu handicap accentuat?

Beneficiază de gratuitatea transportului interurban la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 6 călătorii dus-întors pe an calendaristic, următoarele categorii de persoane :

  1. persoanele cu handicap accentuat ;
  2. însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezenţa acestora;

Unde este valabilă legitimaţia pentru transportul urban?

Este valabilă pe întreg teritoriul ţării, fiind recunoscută de toate regiile de transport local şi este eliberată de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Care sunt facilităţile acordate persoanelor cu handicap referitoare la obţinerea unei locuinţe?

Persoanele cu handicap grav şi accentuat au următoarele facilităţi:

  1. Criteriu de prioritate pentru închirierea la nivelurile inferioare a locuinţelor care aparţin domeniului public al statului ori unităţilor administrativ-teritoriale ale acestuia;
  2. Acordarea unei camere de locuit suplimentar faţă de normele minimale de locuit prevăzute de lege, pe baza contractelor de închiriere pentru locuinţele care aparţin domeniului public al statului ori unităţilor administrativ-teritoriale ale acestuia;
  3. Scutirea de la plata chiriei pentru suprafeţele locative cu destinaţie de locuinţe deţinute de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale ale acestuia şi care sunt în folosinţa acestor persoane;
  4. Beneficiază de aceste prevederi, şi familia care are în îngrijirea un copil ori un adult cu handicap grav.

Care este documentul care cuprinde informaţii referitoare la reglementările tehnice privind adaptarea clădirilor de utilitate publică şi spaţiului urban aferent la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap?

Ordinul nr. 189/2013 pentru aprobarea reglementărilor tehnice Normativ privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban aferent la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap indicativ NP-051-2012, revizuire NP-051/2000 publicat în data de 7.05.2013 în Monitorul Oficial nr. 121 Bis. Documentul poate fi consultat şi pe site-ul www.anpd.gov.ro , la secţiunea Legislaţie => Ordine.

Până la ce vârstă a copilului cu handicap beneficiază părintele de concediu privind creşterea copilului?

Conform prevederilor  art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea  nr. 132/2011, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri supuse impozitului Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară.

Art. 31 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ, prevede că pentru copilul cu dizabilitate care a împlinit vârsta de 3 ani, oricare dintre părinţii fireşti beneficiază de un concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani, în continuarea concediului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a).

În cazul în care copilul este încadrat în gradul de handicap grav cu asistent personal, persoana care îndeplineşte calitatea de asistent personal primeşte indemnizaţia echivalentă poate beneficia de un concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani?

Conform prevederile art. 33 alin.(1), din O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea  nr. 132/2011, de drepturile prevăzute la art. 31 alin. (1) lit. a) nu poate beneficia părintele care, pentru acelaşi copil, are în acelaşi timp şi calitatea de asistent personal ori care primeşte indemnizaţia acordată în condiţiile art. 42 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Având în vedere aceste aspecte, în situaţia în care unul dintre părinţi beneficiază de concediu şi indemnizaţie lunară în baza O.U.G. nr. 111/2010, pentru celălalt părinte sunt aplicabile dispoziţiile art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006.

În cazul familiilor monoparentale, în care copilul încadrat în grad grav cu asistent personal, persoana care îndeplineşte calitatea de asistent personal primeşte indemnizaţia echivalentă poate beneficia de un concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani?

Prevederile art. 33 alin (11), O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea  nr. 132/2011, precizează faptul că fac excepţie de la prevederile alin. (1) persoanele singure care au în întreţinere un copil cu dizabilitate gravă şi care pot beneficia cumulat şi de indemnizaţia acordată în condiţiile art. 42 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În ce situaţii mi se refuză rezervarea unui bilet, conform Regulamentului nr. 1.107/2006?

Transportatorul aerian, agentul acestuia sau operatorul de turism nu are dreptul să vă refuze rezervarea unui bilet sau îmbarcarea într-o aeronavă pe motivul handicapului sau al mobilităţii reduse. Puteţi fi refuzat numai în situaţia respectării cerinţelor de siguranţă stabilite şi dacă dimensiunile aeronavei sau ale uşilor acesteia fac îmbarcarea sau transportul imposibile.

Cine are dreptul la asistentul personal?

Persoana cu handicap grav are dreptul, în baza evaluării sociopsihomedicale, la un asistent personal. În cazul în care într-o familie există două sau mai multe persoane cu handicap grav cu drept la asistent personal, fiecare dintre acestea beneficiază de asistent personal. Copilul cu handicap pentru care s-a dispus o măsură de protecţie specială la asistent maternal nu beneficiază de asistent personal.

Cine angajează asistentul personal al persoanei cu handicap grav?

Contractul individual de muncă al asistentului personal se încheie cu primăria localităţii de domiciliu sau reşedinţă a persoanei cu handicap grav, după caz, în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării cererii. Contractul individual de muncă se întocmeşte în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte contractantă, iar cel de-al treilea exemplar se transmite direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 5 zile de la încheierea acestuia.  Modalităţile şi condiţiile de încheiere, modificare şi încetare a contractului individual de muncă al asistentului personal se completează cu prevederile Legii nr. 53/2003Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Contractul individual de muncă al asistentului personal încetează de drept în cazul decesului persoanei cu handicap grav.

Se poate opta pentru asistent personal sau indemnizaţie de însoţitor?

Adultul cu handicap grav poate opta pentru asistent personal sau indemnizaţie de însoţitor. Părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului cu handicap grav, adulţii cu handicap grav ori reprezentanţii legali ai acestora, cu excepţia celor cu handicap vizual grav, pot opta între asistent personal şi primirea unei indemnizaţii lunare.

Persoanele cu handicap grav care au şi calitatea de pensionari de invaliditate gradul I pot opta pentru indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 61 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru asistent personal. Dreptul de opţiune se menţine şi în cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă. Dreptul de opţiune exprimat în temeiul prevederilor art. 42 alin. (4) din lege operează numai în condiţiile în care documentul care atestă încadrarea în grad de handicap cuprinde menţiunea: „cu asistent personal”.

Cum se poate face opţiunea pentru indemnizaţia de însoţitor ?

Opţiunea se exprimă prin cerere adresată în scris direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi devine valabilă numai pe baza acordului exprimat în scris al acestora. Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, vor comunica angajatorului, în termen de 5 zile, acordul pentru opţiunea exprimată în condiţiile prevăzute de lege.

Care este cuantumul indemnizaţiei de însoţitor?

Indemnizaţia lunară prevăzută la art. 42 alin. (4)  din Legea 448/2006 este în cuantum egal cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi.

Cine asigură plata indemnizaţiei de însoţitor?

Plata indemnizaţiei lunare se asigură de primăriile în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap grav.

Când începe acordarea indemnizaţiei de însoţitor şi când încetează acest drept?

Indemnizaţia prevăzută la art. 43 alin. (3) din lege se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii şi încetează cu luna următoare celei în care persoana cu handicap nu mai îndeplineşte condiţiile care au dus la stabilirea dreptului.

Care sunt drepturile de care beneficiază asistentul personal în ceea ce priveşte transportul urban şi interurban?

Urban: Persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul.            

* Beneficiază de prevederile alin. (1) şi următoarele persoane:  

a) asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav;

Interurban: Persoanele cu handicap grav beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii dus-întors pe an calendaristic.

 * Beneficiază de prevederile alin. (1) şi următoarele persoane:

b) asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav.

Persoanele cu afecţiuni renale care necesită hemodializă în alte localităţi decât cele de domiciliu beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial şi peste numărul de călătorii prevăzut, în funcţie de recomandarea centrului de dializă. Beneficiază de prevederile alin. (5) şi asistenţii personali sau însoţitorii persoanelor cu handicap care necesită hemodializă.

Care sunt condiţiile în care o persoană poate fi autorizată ca interpret al limbajului mimico-gestual?

În vederea autorizării ca interpret, solicitantul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să aibă vârsta minimă de 18 ani;

b) să fi absolvit cel puţin cursurile învăţământului liceal;

c) să aibă o stare de sănătate corespunzătoare, atestată pe baza unui examen medical de specialitate;

d) să deţină un document din care reiese pregătirea în limbaj mimico-gestual efectuată în România şi/sau ţările UE într-un stat membru al UE sau al SEE.

Ce acte trebuie să conţină dosarul depus pentru obţinerea autorizaţiei de interpret al limbajului mimico-gestual?

Dosarul va cuprinde următoarele documente:

  1. cererea pentru eliberarea autorizaţiei;
  2. actele de identitate, în copie;
  3. documentul din care reiese pregătirea în limbaj mimico-gestual efectuată în România şi/sau traducerea necertificată în limba română a documentului emis într-un stat membru al UE sau al SEE.

Care este termenul de valabilitate al autorizaţiei de interpret al limbajului mimico-gestual?

Autorizaţia are valabilitate 2 ani, excepţie făcând cazurile de retragere a acesteia.

Care sunt documentele necesare desfăşurării procedurii de evaluare complexă în vederea încadrării în grad de handicap?

Conform art. 7 alin. 1 din Ordinul nr. 2298/2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad şi tip de handicap, “Documentele necesare în vederea evaluării complexe, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 430/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, sunt următoarele :

  1. cerere-tip de evaluare complexă;
  2. copie de pe documentele de identitate;
  3. documente medicale :
  4. referat privind situaţia medicală prezentă, întocmit de medicul specialist;
  5. scrisoare medicală-tip de la medicul de familie, numai în situaţia primei prezentări la SECPAH;
  6. copii de pe biletele de externare, dacă este cazul;
  7. investigaţii paraclinice solicitate de SECPAH;
  8. ancheta socială efectuată de serviciul social specializat din cadrul primăriei în a cărei rază are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap;
  9. adeverinţă din care să rezulte calitatea de salariat, în cazul salariaţilor, copie a deciziei de pensionare şi, respectiv, talon de pensie, în cazul pensionarilor, adeverinţă conform căreia persoana nu are niciun venit, în cazul persoanelor fără venituri.“

Unde se depune cererea de evaluare în vederea încadrării în grad și tip de handicap?

Conform art. 8 alin. 1 din Ordinul nr. 2298/2012 privind aprobarea Procedurii cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad şi tip de handicap: “Dosarul se depune de către persoana solicitantă sau reprezentantul legal al acesteia la registratura primăriei din localitatea de domiciliu/reşedinţă sau la registratura DGASPC”.

În cât timp se realizează evaluarea complexă?

Conf. art. 11 din Ordinul nr. 2298/2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad şi tip de handicap: “Evaluarea complexă a persoanelor adulte se realizează în maximum 60 de zile de la data înregistrării cererii şi a documentelor la SECPAH, cu respectarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, în vigoare.”

În ce condiţii evaluarea complexă poate fi efectuată la domiciliu?

Conform art.12 alin. 1 din Ordinul nr. 2298/2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad şi tip de handicap, “În cazul persoanelor nedeplasabile, evaluarea complexă se va efectua la domiciliul/reşedinţa persoanei în cauză, în baza scrisorii medicale şi a anchetei sociale.”

În cazul transferului dosarului persoanei cu handicap dintr-o unitate administrativ-teritorială în alta este recunoscut certificatul de încadrare în grad și tip de handicap?

Certificatele de încadrare în grad şi tip de handicap şi certificatele de orientare profesională eliberate de comisia de evaluare în condiţiile alin. (1) şi aflate în termen de valabilitate sunt recunoscute în cazul transferului dosarului persoanei cu handicap dintr-o unitate administrativ-teritorială în alta, respectiv dintr-o subdiviziune administrativ-teritorială în alta.

 

Care este termenul de soluționare a dosarului de către comisia de evaluare?

Comisia de evaluare soluţionează cazul în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data referirii dosarului de către serviciul de evaluare complexă.

Care este modalitatea de luare la cunoștință a certificatului de încadrare în grad și tip de handicap?

Certificatul de încadrare în grad de handicap şi programul individual de integrare şi reabilitare socială, certificatul de orientare profesională, precum şi măsurile comisiei de evaluare privind asistentul personal profesionist sau admiterea în centre rezidenţiale ori de zi se comunică prin poştă, cu confirmare de primire, persoanei cu handicap sau, după caz, părinţilor/reprezentanţilor legali, asistentului personal sau asistentului personal profesionist, de către secretariatul comisiei de evaluare.

În subordinea cărei instituții se află comisia de evaluare?

Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare comisia de evaluare, se organizează şi funcţionează, potrivit prevederilor art. 85 din Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, ca organ de specialitate, fără personalitate juridică, al consiliului judeţean, respectiv al consiliului local din cadrul fiecărui sector al municipiului Bucureşti.

De unde se poate obține cererea tip de evaluare complexă?

Cererea-tip de evaluare complexă poate fi obţinută de pe site-urile Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului judeţene, respectiv  ale sectoarelor municipiului Bucureşti, primăria de domiciliu sau din alte surse.

În ce termen se depun contestațiile la Comisia Superioară?

Contestaţiile împotriva certificatelor de încadrare în grad şi tip de handicap se depun în termen de 30 zile de la comunicare.

Unde se depun contestațiile?

Contestaţiile împotriva certificatelor de încadrare în grad şi tip de handicap se depun la secretariatul comisiei de evaluare care a eliberat documentul sau la registratura Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, cu sediul în București, Calea Victoriei nr. 194, Sector 1. Aceasta se transmite Comisiei Superioare şi se înregistrează în Registrul de corespondenţă al Comisiei Superioare.

Care este termenul legal de rezolvare a contestatiilor?

Comisia Superioară soluţionează contestaţiile în termen de 45 de zile lucrătoare de la data înregistrării dosarului în Registrul de corespondenţă al Comisiei Superioare.

Cum intru în posesia deciziei emise de către Comisia Superioară?

Decizia Comisiei Superioare va cuprinde o justificare de specialitate şi va fi transmisă comisiei de evaluare prin poştă.

Care este procedura de convocare a persoanelor adulte cu handicap supuse procedurii de reevaluare?

Convocarea persoanelor adulte cu handicap pentru care se solicită reevaluarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sau de către Comisia Superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, se va face cu confirmare de primire, cu 20 de zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru reevaluare, urmând ca persoana cu handicap să se prezinte la data şi locul menţionat în convocare, cu documentele solicitate.

Cum se realizează procesul de reevaluare?

Procedura de reevaluare se declanşează pentru persoanele adulte cu handicap pentru care se solicită reevaluarea de către DGASPC sau de către Comisia Superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. Reevaluarea persoanei se va realiza de către serviciul de evaluare complexă din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării deciziei de reevaluare la registratura acesteia.

Cine se poate prezenta la reevaluare?

Se pot prezenta la reevaluare numai acele persoane cu handicap pentru care se solicită reevaluarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sau de către Comisia Superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, persoane care au fost înştiinţate de serviciul de evaluare complexă în acest sens.

Ce documente sunt necesare pentru completarea dosarului supus reevaluării?

Persoanele propuse pentru reevaluare se vor prezenta cu:

a) actul de identitate;

b) comunicarea serviciului de evaluare complexă cu privire la reevaluare;

c) documente relevante în vederea stabilirii gradului şi tipului de handicap, altele decât cele existente la dosar.

Ce se întâmplă în caz de neprezentare la comisie a persoanelor cu handicap propuse pentru reevaluare?

În cazul în care persoanele pentru care s-a solicitat reevaluarea, nu se prezintă la a doua convocare a Serviciului de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului dispune, prin act administrativ, suspendarea dreptului de asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale.

Dacă persoana cu handicap se prezintă la reevaluare în intervalul de 3 luni de la suspendarea dreptului de asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale, prin dispoziţie a directorului executiv al Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului va primi drepturile aferente perioadei suspendării.

Dacă, în intervalul prevăzut de 3 luni, persoana cu handicap nu se prezintă la reevaluare, Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap va propune comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap neîncadrarea în grad şi tip de handicap.

Care sunt documentele necesare pentru a solicita o nouă evaluare ca urmare a agravării stării de sănătate?

Persoana sau reprezentantul legal al acesteia poate depune legal o cerere și un dosar cu documente suplimentare care să ateste agravarea stării de sănătate la registratura primăriei din localitatea de domiciliu / reședință sau la registratura DGASPC–urilor județene sau ale sectoarelor Municipiului București.

Documente necesare în vederea evaluării complexe:

  1. cerere tip de evaluare complexă
  2. copie după documentele de identitate
  3. documente medicale:

a) referat privind starea medicală prezentă, întocmit de medicul specialist;

b) scrisoare medicală tip de la medicul de familie, doar la prima prezentare;

c) copii ale biletelor de externare din spital;

d) investigații paraclinice solicitate

     4.ancheta socială

     5.adeverință din care să rezulte calitatea de salariat/copie decizie de pensionare/talon de pensie/ sau adeverință ca nu realizează nici un venit, după caz.

În ce condiții se eliberează un certificat de încadrare în grad și tip de handicap permanent?

În conformitate cu prevederile art. 87 alin. 1 din Legea 136/2012, privind aprobarea O.U.G. nr. 84/2010 pentru modificarea și completarea legii 448/2010 persoanele cu handicap a căror afecțiune a generat deficiențe funcționale și/sau structural anatomice într-un stadiu ireversibil și care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare va stabili un termen de evaluare permanent.

În ce condiții se acordă asistentul personal?

Conform art. 35 din Legea nr. 448/2006 persoana cu handicap grav are dreptul în baza evaluării sociopsihomedicale la un asistent personal. Dacă persoana beneficiază de indemnizaţie de însoţitor concomitent și de pensia de invaliditate poate opta fie pentru angajarea unui  asistent personal / plata indemnizaţiei de însoţitor, fie pentru plata indemnizației de însoțitor de la Casa de pensii

Care sunt investigațiile medicale specifice necesare pentru evaluarea afecțiunilor oculare?

Referat oftalmologie (cu specificarea diagnosticului, acuității vizuale fără corecție optică și cu corecție optică la ambii ochi, câmp vizual manual și computerizat la ambii ochi și examen fund de ochi.

Care sunt investigațiile medicale specifice necesare pentru evaluarea bolilor psihice (schizofrenia și alte psihoze majore)?

Referat psihiatrie (în original), însoțit de alte documente justificative în copie (bilete de ieșire din spital / fișa de dispensarizare) din care să reiasă debutul bolii și Examen psihologic în original (cu scorul GAFS  – Scala Globală de Evaluare a Funcționalității).

Care sunt investigatiile medicale specifice necesare în evaluarea diabetului zaharat?

Referat (în original) Diabet și Boli de nutriție (pentru Diabetul Zaharat tip I – juvenil sau al adultului tânăr, unde se va preciza debutul bolii) şi în funcţie de complicaţiile bolii, următoarele referate (în original):

  1. Referat oftalmologie;
  2. Referat neurologie;
  3. Referat nefrologie;
  4. Oscilometrie;
  5. Analize de laborator specifice (în copie): HLG, Glicemie,  glicozurie,  uree, creatinină, clearance creatinină, clearance uree.

Care sunt investigațiile medicale necesare specifice în evaluarea retardului mental?

Referat psihiatre (în original) – întocmit de medicul specialist psihiatru și examen psihologic cu specificarea I.Q. (coeficientul de inteligență) și scorul GAFS (Scala Globală de Evaluare a Funcționalității), bilete de ieşire din spital (în copie).

Care sunt investigațiile medicale necesare specifice pentru evaluarea demențelor (alzheimer, vasculară, mixtă, senilă, pick, etc.)?

a) Referat psihiatrie și/sau referat neurologie sau geriatrie (în original) – în funcție de medicul specialist la care se află în evidență bolnavul,

b) Evaluare psihologică cu precizarea scorului MMSE (Mini Test pentru Examinarea Stării Mentale) și scor GAFS (Scala Globală de Evaluare a Funcționalității), în original,

c) CT (Computer Tomograf) cerebral cu interpretare, în copie.

Care sunt investigațiile medicale necesare specifice în afectarea funcțiilor inimii?

Referat cardiologie sau chirurgie cardio-vasculară întocmit de medicul specialist în care se va specifica starea prezentă şi data  de debut a afecțiunii cardiace; investigații paraclinice specifice bolii ( EKG, ecocardiografie etc.) și fișa de dispensarizare (în copie).

Care sunt investigațiile medicale necesare specifice în evaluarea afecțiunilor respiratorii?

Referat pneumofiziologie, alergologie sau medicină internă întocmit de medicul specialist cu starea prezentă şi precizarea debutului bolii (in original);

  1. Radiografie pulmonară (în original);
  2. Spirometrie cu interpretare de către medicul pneumolog (în original);
  3. Fișa de dispensarizare (în copie).

Care sunt investigațiile medicale necesare specifice în evaluarea neoplaziilor (tumorile maligne) ?

Referat oncologie (în original) cu specificarea diagnosticului, stadiului bolii, operat/neoperat, tratament specific preoperator și postoperator dar și tratamentul actual, existența sau nu a recidivelor locale sau la distanță, cu/fără metastaze, cu complicații definitive. Examene paraclinice (examen histopatologic, scintigrafie osoasă, examen radiologic sau CT (computer tomograf), în copie.

În baza căror criterii se stabileşte evaluarea şi încadrarea în grad de handicap?

Comisia de evaluare stabileşte dacă o persoană poate fi, sau nu, încadrată în grad de handicap, în baza Ordinului MMFES și al MSP nr.762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap cu modificările şi completările ulterioare (Ordinul nr.124/205/20 şi Ordinul comun nr. 692/982/2013 al MS şi al MMFPSPV).

Cum poate fi formulată o contestaţie la certificatul de încadrare în grad de handicap în situaţia în care persoana este nemulţumită de rezultatul evaluării?

În cazul în care persoana solicitantă nu este mulţumită de rezultatul evaluării şi încadrării într-un grad de handicap realizată de către comisia de evaluare judeţeană/de sector, în termen de 30 zile de la comunicare, conform art. 8 alin 1 din Ordinul nr. 2299/2012,  poate formula o contestaţie împotriva  certificatul de încadrare în grad de handicap, care se poate depune la secretariatul comisiei de evaluare care a eliberat documentul sau la registratura Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilităţi cu sediul în Bucureşti, Calea Victoriei nr.194, Sector 1.

Care este procedura de soluționare a contestaţiilor la certificatele de încadrare în grad de handicap, aşa cum este cuprinsă în ordinul 2299/2012 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap?

Art. 10, 11 si 12 din ordinul menţionat precizează că în situaţia înregistrării contestaţiei la registratura Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, secretariatul Comisiei Superioare solicită de îndată comisiilor de evaluare transmiterea dosarului persoanei. Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, are obligaţia de a transmite documentele solicitate în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare. Termenul de soluţionare a contestaţiilor curge de la data înregistrării dosarului în Registrul de corespondenţă al Comisiei superioare.

Dosarul persoanei cuprinde obligatoriu, în copie, următoarele documente :

– certificatul de încadrare în grad şi tip de handicap contestat,

– documentele care au stat la baza evaluării sociale, medicale şi psihologice,

– raportul de evaluare complexă,

– orice alte documente care pot contribui la stabilirea corectă a încadrării în grad şi tip de handicap.

Secretariatul Comisiei superioare verifică respectarea termenului legal de depunere de 30 de zile de la comunicarea certificatului de încadrare în grad şi tip de handicap.

Cum pot contesta decizia emisă de Comisia Superioară?

Decizia Comisiei Superioare poate fi atacată în instanță potrivit Legii Contenciosului Administrativ nr. 554/2004, în termen de maxim 6 luni de la data comunicării deciziei, cererea adresată instanței de pe raza teritorială a persoanei cu dizabilități fiind scutită de taxa judiciară de timbru.

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi